În urma unei prime ședințe a comitetului interministerial, guvernul a anunțat că va acționa într-un ritm accelerat pentru a analiza din nou studiul de fezabilitate al proiectului Bala 2. Acesta vizează amenajarea căilor navigabile pe Dunăre, în zona punctului Bala, și are ca scop creșterea debitului Dunării în zona Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Comitetul, coordonat de Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-Ministrului, a solicitat instituțiilor să furnizeze datele tehnice necesare pentru analiza proiectului, având în vedere schimbările climatice, modificările albiei fluviului și alte elemente tehnice rezultate din măsurătorile din teritoriu.
Proiectul Bala 2: o lucrare strategică pentru asigurarea debitului Dunării
În contextul scăderii accentuate a nivelului Dunării, specialiștii au subliniat necesitatea continuării lucrărilor de dragaj începute pe Dunărea Veche spre Cernavodă. Pentru a susține aceste lucrări, Mihai Jurca a solicitat inventarierea tuturor echipamentelor deținute de instituțiile statului care pot realiza lucrări de dragaj pe Dunăre. Următoarea ședință a comitetului va avea loc miercuri, 19 august, termen până la care fiecare instituție va furniza noile date legate de nivelul hidrologic, batimetria, date hidromorfologice actualizate, pentru ca experții Comitetului să aibă datele necesare pentru o imagine de ansamblu.
Comitetul interministerial este format din reprezentanți ai Ministerelor Energiei, Transporturilor, Mediului, Administrației Naționale Apele Române, Regiei Autonome ‘Administrația Fluvială a Dunării de Jos”, CNE Cernavodă, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Universitatea Tehnică de Construcții București. La lucrările comitetului pot fi invitați și alți specialiști în domeniu. Aceste activități sunt esențiale pentru a asigura o imagine completă a situației actuale și pentru a actualiza proiectul în funcție de noile condiții.
În cadrul unei discuții anterioare, Ilie Bolojan a anunțat că vineri dimineață a avut loc prima ședință comitetului interministerial, format din experți de la toate autoritățile implicate. Obiectivul principal al acestui comitet este verificarea și actualizarea proiectului care vizează lucrările pe brațul Bala al Dunării, de unde se alimentează pentru răcirea instalațiilor și centrala de la Cernavodă. Acesta este proiectul despre care Ilie Bolojan spunea încă din 31 iulie, după oprirea primei unități de la Cernavodă, că a vorbit cu ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, ca acesta să dispună scoaterea lui de la sertar, după ce fusese pus pe pauză în ultimii ani.
Proiectul ‘Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre” a fost aprobat la finanțare din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport (P.T.) 2021 – 2027, și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. Prin HG nr. 1.079/04.09.2024 au fost aprobate indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții care este de utilitate publică și interes național.
Beneficiile indirecte ale proiectului se menționează concret: ‘asigurarea debitului minim de apă pentru răcirea a 4 reactoare la centrala nucleară de la CNE Cernavodă, cu asigurare de peste 97% (asigurarea normată de 97%, reprezintă condiția pentru funcționarea unităților 3 și 4)”. Valoarea totală a investiției, inclusiv TVA (în prețuri valabile la data de 21.02.2023, 1 euro = 4,9193 lei) este de 1.020.762.000 lei, potrivit actului normativ citat. Conform proiectului actual, perioada de implementare este de 60 luni, din care 12 luni durata de proiectare și 48 luni durata de execuție lucrări. Perioada de garanție a lucrărilor este de 36 luni.
Un element important este legat de producția pe nuclear și vedem ceea ce a însemnat să nu ai un debit de apă suficient la Cernavodă care să asigure răcirea centralei. Menținerea în funcțiune a centralei de la Cernavodă și dezvoltarea grupurilor 3 și 4 este o direcție strategică, dar pentru asta e nevoie să punem în practică proiectul care are studiul de fezabilitate terminat de opt ani de zile, care are toate avizele obținute, inclusiv cele de mediu, lucruri cât se poate de clare. Aprobați indicatorii tehnico-economici din 2024, care printre alte obiective urmărește și creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă, în așa fel încât debitul actual să fie aproape dublat pentru a asigura nu doar cantitatea de apă necesară pentru grupurile 1 și 2, ci și pentru 3 și 4. Nu putem vorbi de proiectele 3 și 4 dacă această lucrare nu este realizată.
Și în această dimineață, la ora 10, a fost prima ședință acestui comitet interministerial format din experți de la toate autoritățile implicate, care au ca obiectiv principal să verifice încă o dată acest proiect, care subliniez, este gata, să verifice dacă datele pe care s-a bazat proiectarea sunt conforme cu cele de astăzi, pentru că au fost începute în urmă cu 10 ani de zile, și în condițiile în care aceste date sunt fezabile, în condițiile în care experții confirmă că soluțiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, să actualizeze indicatorii tehnico-economici, să-i reaproba din nou, așa cum prevede legea și să demareze cât mai repede posibil, prin Administrația Dunărea de Jos, cu sediul de la Galați, prin Ministerul Transporturilor, care este instituția care coordonează această regie, proiectarea și execuția în așa fel încât să putem realiza proiectul tehnic și apoi să începem lucrările, pentru a avea apa nu prin improvizații pe care le putem sau nu le putem pune în practică, ci prin proiecte serioase.
Potrivit lui Ilie Bolojan, finanțarea ar urma să fie asigurată în cea mai mare parte de la bugetul de stat. Pentru asta înseamnă 2-3 ani de zile de lucru serios și asta trebuie asigurat indiferent cine este premierul României, Ministrul Transporturilor sau Ministrul de Finanțe și asigurarea finanțării acestei lucrări trebuie făcută din bugetul național. De ce? Pentru că Ministerul Transporturilor și-a supracontractat cu aproximativ 300% proiectele pe care le are pe fonduri europene, deci oricum am luat-o, diferența este asigurată în cea mai mare parte de la bugetul de stat. Deci această lucrare o consider că este strategică și trebuie să o punem în practică cât mai repede posibil.
Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor, prima dată în 23 de ani din acestă cauză. Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. România este în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.
Redactia
