Stiri noi politica

CCR dă lumină verde hidrocentralelor din arii protejate

Curtea Constituțională a României a anulat, în 24 iunie, obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan împotriva legii care permite reluarea unor lucrări hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007 și blocate în arii naturale protejate. Decizia CCR permite intrarea în vigoare a actului normativ, după publicarea sa în Monitorul Oficial, ceea ce reprezintă un pas crucial pentru companiile și entitățile implicate în proiecte hidroenergetice vechi. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă, și a fost trimisă spre promulgare de către președintele Dan pe 25 octombrie, în urma unei sesizări depuse de aceasta la CCR pe 12 noiembrie.

Impactul legal și economic al legii

Consecința imediată a deciziei CCR este apropierea intrării în vigoare a legii, după publicarea sa în Monitorul Oficial. Președintele are la dispoziție 10 zile pentru promulgare, iar legea intră în vigoare la trei zile după publicare. Actul normativ permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru proiectele hidroenergetice aprobate prin acte normative, inclusiv hotărâri de Guvern și decrete de stat, dacă lucrările au început înainte de 29 iunie 2007. În plus, introduce excepții de la evaluarea de mediu pentru proiecte de securitate națională și pentru lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a capacităților energetice existente în arii protejate.

Din punct de vedere investițional, legea deschide calea pentru deblocarea unor active energetice ținute ani la rând în afara circuitului de producție. Un proiect vizat direct este hidrocentrala Răstolița, începută în 1989, unde blocajul juridic a rămas activ și în 2026. În mai 2026, Înalta Curte a menținut suspendarea unei hotărâri de guvern pentru scoaterea din fond forestier a 37,5 hectare necesare proiectului. Totuși, decizia CCR nu șterge automat blocajele existente pentru proiecte deja prinse în litigii, dar mută raportul de forțe în favoarea continuării investiției printr-o bază legală nouă.

Vezi si:  PMP: Dragnea trebuie sa dispara neaparat din peisajul politic

Contestatii din partea organizațiilor de mediu

Organizațiile de mediu Bankwatch România, Comunitatea Declic, EcoLegal și Eco-Civica susțin că legea ar putea afecta 27 de parcuri naționale și naturale, ceea ce ridică pentru investitorii și operatorii interesați perspectiva unor contestații suplimentare și a unui conflict prelungit între calendarul energetic și constrângerile de mediu. Președintele Nicușor Dan a contestat legea la CCR invocând încălcarea directivelor europene privind protecția habitatelor și a speciilor, inclusiv Directiva Habitate și Directiva Păsări. Linia de conflict nu este doar constituțională, ci și una cu potențial de expunere europeană, într-un domeniu în care modificarea limitelor ariilor protejate din motive economice poate crea precedent.

Senatorul PSD Daniel Zamfir, inițiatorul proiectului de lege promovat încă din 2022, a reacționat public, afirmând: „Legea pe care am inițiat-o încă din 2022 și care permite continuarea hidrocentralelor va intra în vigoare săptămâna viitoare!!! CCR a publicat în MO decizia de respingere a contestării legii care permite continuarea hidrocentralelor începute în trecut și neterminate din cauza condițiilor aberante de mediu impuse prin introducerea lor în zona ariilor protejate.” Într-o a doua reacție publicată pe Facebook, acesta a scris: „A venit «Zamfireasca» fatală pentru neomarxiști!”, evidențiindu-se o perspectivă politică specifică.

Pe termen mediu, câștigul potențial este creșterea capacității de producție prin readucerea în circuit a unor proiecte începute cu zeci de ani în urmă. În același timp, costul de risc rămâne asociat contestărilor pe componenta de mediu și precedentului creat pentru 27 de parcuri naționale și naturale, într-un cadru în care legea va produce efecte la trei zile după publicarea sa în Monitorul Oficial. Pentru operatorii de capacități energetice existente în arii protejate, excepțiile introduse pentru mentenanță, retehnologizare și modernizare pot reduce presiunea procedurală și pot scurta traseul administrativ al unor lucrări care țin direct de disponibilitatea activelor.

Vezi si:  Olguta Vasilescu despre cazul “Belina”

Victor Kane

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *