Creșterea alarmantă a rezistenței la antibiotice în rândul copiilor a devenit o amenințare globală, cu consecințe grave pentru sănătatea publică. O cercetare internațională, publicată în JAMA Pediatrics, a avertizat că, dacă nu se iau măsuri imediate, până în 2035, unele bacterii periculoase pot deveni rezistente chiar și la medicamentele de ultimă linie, utilizate în cazurile cele mai extreme. Dr. Penelope Bryant, cercetător la Murdoch Children’s Research Institute din Australia, subliniază că această problemă nu este doar teoretică, ci reală și în curs de dezvoltare.
Rezumat:
Rezistența la antibiotice: o realitate globală pentru copii
Analiza, care a analizat peste 106.000 de probe bacteriene provenite de la copii și adolescenți cu vârste de până la 18 ani din 82 de țări, a evidențiat o creștere semnificativă a rezistenței la antibiotice. Probele au fost recoltate din diverse surse, cum ar fi sângele, urina, lichidul cefalorahidian, sputa, rănile și alte locații, în spitale, secțiile de terapie intensivă și centrele ambulatorii. Studiul s-a concentrat pe bacteriile considerate prioritare de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), din cauza pericolului pe care îl reprezintă și dificultății de a le trata.
Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile se adaptează și nu mai sunt afectate de medicamentele concepute pentru a le combate. Infecțiile devin astfel mai greu sau, uneori, imposibil de tratat. Copiii sunt deosebit de vulnerabili, deoarece fac frecvent infecții bacteriene, dar au mai puține opțiuni terapeutice disponibile decât adulții, din cauza limitelor de vârstă, a formelor de administrare și a lipsei unor date suficiente despre siguranța anumitor medicamente. În plus, multe sisteme de monitorizare combină datele copiilor cu cele ale adulților, ceea ce duce la pierderea particularităților pediatrice în rezultatele generale.
Dr. Yanhong Jessika Hu, epidemiolog și coautor al studiului, a explicat că constatările obținute la adulți nu pot fi pur și simplu aplicate copiilor, deoarece aceștia au tipuri diferite de infecții, niveluri diferite de expunere la antibiotice și alte opțiuni de tratament. În 2021, rezistența antimicrobiană a fost asociată cu aproximativ 840.000 de decese în rândul copiilor sub cinci ani, în întreaga lume. Acest lucru nu înseamnă că rezistența a fost cauza directă a tuturor acestor decese, ci că a contribuit la agravarea infecțiilor și la reducerea șanselor de tratament.
Bacteriile periculoase: Acinetobacter și Klebsiella
Cercetătorii au analizat rezistența la antibioticele din grupa „Watch” și „Reserve”, conform sistemului AWaRe al OMS. În cazul a opt bacterii considerate de OMS de prioritate critică sau înaltă, rezistența la antibioticele din grupa „Watch” a crescut, între 2004 și 2022, de la 14% la 24% în țările cu venituri mari și de la 16% la 48% în țările cu resurse mai reduse. În ceea ce privește antibioticele de ultimă linie din categoria „Reserve”, rezistența a crescut de la 9% la 25% în statele cu venituri mari și de la 4% la 37% în cele cu venituri mici.
Printre cele mai afectate au fost secțiile de terapie intensivă, copiii cu vârste de până la doi ani și pacienții cu septicemie sau infecții respiratorii grave. Cele mai periculoase evoluții se numără rezistența bacteriilor Acinetobacter baumannii și Klebsiella la carbapeneme, antibiotice puternice folosite adesea când tratamentele obișnuite au eșuat. În 2022, rezistența Acinetobacter baumannii la carbapeneme a atins 51%, iar dacă tendința actuală continuă, procentul ar putea ajunge la 82% până în 2035. În cazul bacteriilor Klebsiella, care pot provoca infecții urinare, pneumonii, septicemie și alte complicații grave, rezistența la carbapeneme ar putea crește de la 15% la 35%. Cercetătorii estimează că rezistența Klebsiella la cefalosporinele de generația a treia și a patra ar putea depăși 70%.
Cele mai mari creșteri sunt anticipate în Asia de Sud-Est și Europa de Est, dar cercetătorii subliniază că nicio regiune nu este ferită. Autorii studiului atrag atenția că estimările pentru 2035 nu sunt inevitabile, ci scenarii de avertizare, bazate pe ipoteza că tendințele actuale vor continua fără modificări majore în politicile sanitare, prescrierea antibioticelor, diagnosticarea, vaccinarea sau controlul infecțiilor. „Aceste prognoze sunt scenarii de avertizare, nu rezultate inevitabile”, explică dr. Hu. Traiectoria poate fi schimbată prin prescrierea mai atentă a antibioticelor, acces mai bun la teste de diagnostic, îmbunătățirea igienei și a controlului infecțiilor, precum și prin dezvoltarea unor tratamente adaptate copiilor.
Studiul are și limite. Probele nu sunt reprezentative pentru întreaga populație a fiecărei țări, deoarece provin numai de la anumite centre medicale, iar statele au contribuit cu volume și tipuri diferite de date. Prin urmare, procentele nu trebuie interpretate ca estimări exacte ale situației naționale. Este însă primul set atât de amplu de date concentrat exclusiv asupra copiilor și arată o direcție greu de ignorat. Cercetătorii au lansat și platforma AMR in Kids, prin care medicii și autoritățile pot consulta evoluția rezistenței în funcție de țară, bacterie și categorie de antibiotic.
„Sper că acesta va fi un semnal de alarmă în privința copiilor”, spune Penelope Bryant. „Rezistența la antibiotice nu este doar o problemă a adulților.”
Redactia
