Ministerul Finanțelor a anunțat oficial că deficitul bugetului general consolidat va crește cu 3,5 miliarde lei, ajungând la 130,3 miliarde lei în 2026, în cadrul primei rectificări bugetare. Această măsură vine într-un context economic dificil, în care producția națională scade, iar presiunea asupra datoriei publice crește constant, în special din cauza dobânzilor care trebuie plătite. Documentul oficial aclară că, în absența unor modificări majore, statul va continua să finanțeze cheltuielile cu dobânzile prin împrumuturi noi, ceea ce va duce la un efect de „dobândă pe dobândă”.
Creșterea deficitului este acoperită prin dobânzi, nu prin venituri
În cadrul rectificării bugetare, cheltuielile cu dobânzile cresc cu 3,49 miliarde lei, în special la bugetul de stat, unde se înregistrează o creștere de 3.498,1 milioane lei. Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, fără dobânzi, ar fi scăzut cu 4,695 miliarde lei, iar veniturile cu 4,707 miliarde lei. Cu alte cuvinte, deficitul fără dobânzi se modifică doar cu 12 milioane lei. Statul, în loc să reducă cheltuielile, a alocat resurse suplimentare pentru acoperirea dobânzilor plătite, în special prin împrumuturi noi.
În această situație, Ministerul Finanțelor nu propune măsuri concrete pentru a schimba mecanismul de finanțare al dobânzilor. Deși în nota de fundamentare se menționează că investițiile au avut un „rol determinant” în susținerea economiei în primul semestru, rectificarea nu include nicio măsură de stimulare a investițiilor. Pe decontră, cheltuielile pentru investiții sunt reduse, fiind acoperite prin transferuri interne de la un buget la altul.
În ceea ce privește proiectele cu fonduri europene, Guvernul le folosește pentru a acoperi deficitul, dar nu pentru a stimula economia. Cheltuielile pentru sănătate, de exemplu, sunt acoperite din excedentul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar transferurile către bugetul de pensii acoperă contribuțiile care nu s-au încasat. În plus, nu se prevăd în rectificare nici restanțele salariale ale magistraților, de aproximativ 5 miliarde de lei, deși o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție le obligă pe stat să le plătească.
Pe plan macroeconomic, Ministerul Finanțelor a revizuit estimările pentru 2026, reducând creșterea reală a economiei de la 1% la o scădere de 0,4%. În același timp, a ajustat și creșterea nominală a PIB de la 7,1% la 8,1%, în contextul creșterii prețurilor. Astfel, ponderea deficitului în PIB rămâne aproape la fel ca în planul inițial, la 6,24%, fiind doar puțin mai mare decât ținta de 6,2%.
În ciuda recunoașterii rolului investițiilor în economie, rectificarea nu include nicio măsură concretă de stimulare a acestora. Pe decontră, cheltuielile pentru investiții sunt reduse, iar resursele alocate sunt în principal din fonduri europene, fără a aduce beneficii reale economiei. În acest context, Alexandru Nazare a reacționat cu fermitate, criticând lipsa de măsuri concrete și de perspective pentru a reduce deficitul și a stimula economia.
Redactia
